int3

“De ce a murit spiritul critic general și dialogul intelectual într-un oraș aflat în suferință? De unde resemnarea, indiferența și lipsa oricăror pretenții din partea populației active, cam pe toate palierele de generații?”

Trăim de prea mult timp într-un oraș dominat autoritar de o clică ghidată de un individ străin nu doar de aceste locuri (ceea ce nu e o problemă), ci și de spiritul nostru, al arădenilor. În toată această perioadă, administrația politizată care și-a urmărit, în primul rând, propriile interese, a atentat continuu la valorile și simbolurile Aradului, schimbându-i astfel identitatea. După ani de zile în care administrația a mimat dezbaterea, a folosit politica pumnului în gură şi s-a îndepărtat tot mai mult de cetățenii cărora ar fi trebuit să i se dedice, arădenii şi-au pierdut conştiința spaţiului public pe care nu îl mai percep ca fiind al lor.

Spiritul de care mă întrebați are legătură atât cu felul în care oamenii se raportează la administrație, cât și cu un anumit nivel de cultură civică. Am senzația că uneori uităm că Aradul a fost al doilea oraș liber în 1989, că ne-am câștigat cu sânge dreptul de a spune ce gândim. Administrația orașului, în loc să se ocupe de informarea și educarea civică a cetățenilor, îi descurajează. Amintesc aici de atitudinea pe care o are „puterea” față de puținii oameni care au determinarea să participe la dezbateri publice, la ședințe de consiliu sau la întâlniri cetățenești. Sunt intimidaţi de reprezentanții administrației în frunte cu edilul orașului, care nu suportă diversitatea opiniilor și vede peste tot manipulări politice. De asemenea, tot actuala administrație a dat o decizie controversată acum câțiva ani, interzicând pentru o perioadă orice fel de manifestații pe platoul din fața Primăriei. Resemnarea și lipsa pretențiilor sunt consecința acestor intimidări, dar și a unei dezamăgiri totale față de clasa politică și a lipsei de încredere că efortul lor ar putea schimba ceva.

Aradul a fost mereu un spațiu al dialogului și al toleranței, un exemplu de conviețuire interetnică, multiculturală și religioasă, dar, din păcate, profilul i s-a schimbat complet în ultimii 10 ani. Îmi doresc ca oamenii să conștientizeze că nu e suficient să schimbe un primar sau să avem un alt consiliu, ci faptul că este nevoie și de implicarea lor permanentă în procesul decizional.

Dialogul intelectual a dispărut din spațiul public și pentru că mulți intelectuali au părăsit Aradul, dar și din cauza fricii de represiune sau a confortului personal, care, pentru unii, e mai presus de binele comunității. Nemulțumiri există, dar prea puțini au curajul să le expună în spațiul public. Nu e normal ca această frică să existe în instituțiile publice, în mediul de afaceri sau în viața culturală. Îmi doresc să fac tot posibilul pentru a schimba această atitudine.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

You may use these HTML tags and attributes:

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>